sâmbătă, 15 aprilie 2023

HRISTOS ESTE VIU!

SCHIMBĂ-TE PE TINE ȘI VEI SCHIMBA LUMEA

 *     *     *     *     *     *     * 



PAȘTELE, după om citire 

Hristos nu a înviat azi. 
El este viu dintotdeauna și se află în fiecare ființă, în fiecare piatră, în fiecare respirație a Universului.

El nu moare și reînvie în fiecare an doar pentru ca noi, oamenii, să avem motive să sărbătorim prin mâncare multă, băutură multă, și să preamărim iepurașul.

A ne imagina că Hristos învie în fiecare an pentru ca oamenii să-și aducă aminte de el nu poate arăta decât setea de „pâine și circ” rămasă nestinsă de-a lungul timpului.

A ne aminti de Lumina christică doar în anumite ocazii dictate de calendar nu poate arăta decât că noi, oamenii, alegem să rămânem în ignoranță, folosind scuza „păi, așa sunt obiceiurile...”.

A uita că Fiul OMULUI a înviat o dată, că este și a fost viu dintotdeauna în inima și sufletele noastre, și a preamări răstignirea lui, ne condamnă pe noi, oamenii, la rămânerea în întunericul ego-ului, iar de acolo să emanăm și să emitem judecăți de valoare față de tot și toți care îndrăznesc să fie altfel.

De ce e nevoie să ni se reamintească anual că a murit și a reînviat? Nu știm asta altfel? Deci, dacă nu am fi anunțați în fiecare an că de Crăciun s-a născut, iar de Paște a înviat, noi, oamenii, am trăi în bezna necunoașterii și a nerecunoștinței?  
                                                                                                          
Dacă nu ar exista biserica, cum ne-am aminti că a existat odată cineva care a crezut atât de mult în oameni încât s-a jertfit pentru ei doar pentru a le arăta că fiecare poate fi ca el, fiu de Dumnezeu?
Și dacă a înviat, oare asta nu înseamnă că a înviat în conștiința umană, rămânând viu?

Dragă OM, fă ca fiecare zi să fie pentru tine și pentru sufletul tău Paște, Crăciun, Florii sau orice altceva, și nu (te) sărbători doar în zile marcate cu roșu în calendar.

Poți fi în fiecare zi conștient de Lumina christică din tine, de ce te mulțumești să o faci doar o dată pe an?                                                                                                                                            
Poți fi Lumină divină în fiecare moment al existenței tale, de ce te mulțumești cu o singură secundă?   
Soarele există și în zilele noroase, și atunci când este noapte. Doar nu poate fi perceput de simțuri. Cunoașterea te face să știi că există, ignoranța te face să îl observi doar când e lumină și căldură.                                                                                                                                                  
La fel și Lumina divină din fiecare. Ea există, indiferent de credințe, religie, și părerile oamenilor.

Hristos nu a înviat azi, pentru că el este viu dintotdeauna și va rămâne așa, fie că vrei să vezi, fie nu. 

Poți doar alege să îl vezi zilnic, păstrând vie bucuria și iubirea divină, sau să îl vezi ocazional, numind asta „sărbători”; iar în rest să trăiești în frici, furii, ură, deznădejde, așteptând data următoare când îl „răstignești” pentru a-l reînvia, și a-ți hrăni, astfel, ego-ul.

Se numește LIBER ARBITRU.

Hristos este viu în fiecare moment, iar eu cred asta cu tărie!

Așa încât eu nu pot să îți spun „Hristos a înviat”, ci doar HRISTOS ESTE VIU! 

Binețe, Om în Lumină!


Edith Kadar 
Arad, 16 aprilie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

OMUL - FIUL/FIICA LUI DUMNEZEU

SCHIMBĂ-TE PE TINE IAR LUMEA TA SE VA SCHIMBA 

 Nimeni nu va veni să te salveze sau să te schimbe. 
Viața ta este rezultatul deciziilor tale. 
Ești singurul răspunzător pentru ceea ce trăiești acum. 

 * * * * * * *


 
DISCLAIMER: Un om cu adevărat înțelept știe și acceptă că fiecare om are dreptul la gândirea și la părerea proprie. Doar oamenii care nu știu să gândească singuri, care așteaptă ca o autoritate umană să le spună ce să facă și cum să fie, se pot simți ofensați de orice altceva este ieșit din pătratul gândirii impuse. 
Prin acest material mă adresez doar celor care gândesc singuri, gândesc liber, care nu așteaptă să vină cineva să le spună dacă  ceea ce este în afara dogmei e permis sau nu. Acest material se adresează doar celor care au o legătură personală cu divinul din ei. 

*    *    *    *    *    *    *

Când vorbim despre Iisus, vorbim despre fiul lui Dumnezeu, și vorbim, de fapt, despre fiecare dintre noi. Pentru că fiecare suntem, ca esență, copil de Dumnezeu.
Când vorbim despre patimile lui Iisus, vorbim, de fapt, despre patimile transformării noastre din om stăpânit de dorințe și de frici, în OM care îl manifestă pe Tatăl-creator, pe Dumnezeu.

Așa cum fiecare om își manifestă programele moștenite de la părinți, așa Omul, după ce s-a lepădat de toate programele care îl țineau în ignoranță, poate începe să îl manifeste pe Părintele-Creator, pe Dumnezeu.
„Ceea ce este sus este și ceea ce este jos; Ceea ce este jos este și ceea ce este sus”, spune a doua lege universală a hermetismului, Legea corespondenței. Cu alte cuvinte, dacă am fi atenți la noi, la trăirile noastre și la semnele primite, ne-am da seama dacă trăim în lumină, ca fiu/fiică de Dumnezeu, sau în iad, în întunericul dat de frici, vinovăție, ură, ranchiună, rușine, furie, neiertare.
Când suntem stăpâniți de trăiri și emoții negative, avem tendința de a da vina pe Dumnezeu și de a spune că ne-a bătut, ne-a pedepsit sau că a uitat de noi. Dar asta este departe de adevăr. Dacă ar fi așa, ar însemna că Dumnezeu, care este Iubire, ne bagă cu forța în iad, și ne împiedică accesul la lumină, la iubire. Iar asta este 100% fals. Alegerea luminii sau a întunericului ne aparține, noi o facem. Noi suntem cei care alegem nefericirea pentru ca, apoi, să dăm vina pe Dumnezeu sau pe dracul.
Liberul arbitru se referă la alegerile pe care doar noi le putem face, doar este viața noastră. 

Nimeni nu ne poate forța să rămânem într-un loc sau într-o relație care ne secătuiește de viață. Alegerea ne aparține, și o facem pentru a-i mulțumi pe alții, nu pe noi. Deci dacă am fost lăsați pe dinafară tot de noi („să nu-i supăr pe alții”, „ce-o să zică lumea”), de ce ne supărăm pe ceilalți, dar mai ales pe Părintele-creator, pe Dumnezeu? 
De ce, atunci când ne-a trimis mesaje prin alții (Dumnezeu lucrează prin oameni, n-ai uitat, nu?!) și am ales să le ignorăm, nu ne-am asumat responsabilitatea pentru consecințe? 
De ce, dacă nu ascultăm mesajele, noi nu suntem niciodată de vină, doar Dumnezeu sau dracul, după preferințe?

Fiul Omului, Iisus, a fost un om care și-a observat trăirile și emoțiile întunecate care îl țineau în iad (coborârea în iad), și a lucrat cu ele, știind că este sămânță de Dumnezeu, și că Tatăl există și se manifestă în el și în noi, oamenii. Asta a și venit să ne transmită. 

Când vorbim despre Iisus, vorbim, de fapt, despre oricare dintre noi, oamenii, copii ai lui Dumnezeu, care ne hotărâm să ne privim în față fricile, furiile, vinovățiile, să ni le acceptăm și să acționăm în lumină: „Facă-se voia Ta!”. Această expresie reprezintă renunțarea noastră de a ne crede dumnezei care știu mai bine decât Tatăl, și reconectarea noastră la Dumnezeu, la Lumină.

Iisus a venit să ne arate că fiecare om se poate lepăda de demonii lui - vinovăție, ranchiună, bârfă, învidie, neiertare - și că oricând poate alege Lumina, în orice moment, nu doar de sărbători. Asta și reprezintă gestul luării de lumină: „veniți de luați Lumină!”. Cu alte cuvinte „renunțați la iad și la demonii pe care vi-i hrăniți prin frică, și reînviați în Lumina din voi, în Tatăl care există în fiecare om!”.

Învierea reprezintă alegerea Luminii, a Iubirii din noi. Iisus a venit să ne arate asta. Nu a fost înțeles, și mulți nu înțeleg nici acum, în special cei care așteaptă ca alții să le spună cum și ce să gândească.
Când vorbim despre Iisus, vorbim despre Omul în Lumină, vorbim despre oricare om care alege să iasă din dogma impusă de alți oameni și să trăiască în Lumina Tatălui creator. 

Suntem UNUL. 
Religiile ne divid, credințele ne învrăjbesc, dogmele ne îngrădesc.

Suntem UNUL!
Suntem cu toții copiii ai lui Dumnezeu, indiferent dacă ești de acord cu asta sau nu. Suntem Dumnezeu, iar Iisus asta a venit să ne arate.

Dumnezeu, care e Lumina și Iubirea, este în noi, și atunci când îl alegem înviem și noi. 
Dumnezeu este viu în noi! Omul învie după ce acceptă că este fiu/fiică de Dumnezeu. 

Hristos a înviat! Fiu/fiică a lui Dumnezeu, tu ai înviat?

Binețe, Om în Lumina lui Dumnezeu!



Edith Elisabeta Kadar
Arad, 15.04.2023

 *    *    *    *    *    *    * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

RUTINA și SCHIMBAREA DE SINE

Pe măsură ce te trezești și lași schimbarea să-și facă treaba în viața ta iar tu nu te mai opui Universului, vei observa că fiecare z...