Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi.
* * * * * * *
Bucuria vine din lucruri mărunte, aparent banale, catalogate nesemnificative, situate în afara rutinei zilnice. Este, de cele mai multe ori, în preajma ta, doar că trebuie să o observi.
Ești atât de preocupat(ă) să nu ieși din programele și îndatoririle tale, încât rămâne prea puțin „spațiu” în memoria conștientă pentru a-ți aminti ce e în afara „cutiei” regulilor.
Bucuria este hrana sufletului, iar pentru a te bucura ar trebui să îți amintești, mai întâi, că ești liber(ă) să o faci și că nimeni nu îți interzice.
Încordarea, încrâncenarea, funcționarea pe „pilot automat”, seriozitatea excesivă, suprimarea simțului umorului, sunt alegeri personale în goana după recunoaștere, aprecieri și câștiguri de orice fel.
Atât timp cât urmărești rezultatele, viața cu bucuriile ei va trece pe lângă tine, ignorată, considerată prea banală.
Când vei înceta să trăiești după programe și când vei deveni conștient(ă) că viața e compusă, de fapt, din momente ce așteaptă să fie observate și colorate, abia atunci vei începe, cu adevărat să trăiești. Până atunci supraviețuiești.
Oprește-te puțin și gândește-te: când ai cântat ultima dată, când ai dansat ultima dată? Dar când ai râs cu poftă, și nu de fațadă, ultima dată?
Dacă îți amintești, a fost recent și zâmbești, sufletul tău se simte în largul lui.
Dar dacă o asemenea amintire e prea îndepărtată pentru a fi actualizată, verifică dacă nu te-ai transformat, între timp, în robot, sătul de atâta umanitate plictisitoare.
Fă-ți sufletul să râdă, bucură-te în fiecare zi și amintește-ți că de aici îți iei energia pentru adevărata viață.
Trăiești sau supraviețuiești?
Binețe, dragă cititorule!
dr. Edith Kadar
Arad, 26 iunie 2015
