Dragă
Moș Crăciun,
nu
ți-am mai scris demult, dar acum m-am hotărât să o fac.
Sunt
supărată!
Sunt
furioasă, agitată, dar mai ales tristă!...
Sunt
supărată pentru că e mare gălăgie în jurul meu, în gura lumii,
în activitatea oamenilor, în lipsa lor de conștiență, în furia
lor.
Sunt
furioasă deoarece zilnic mă văd nevoită să gust, să văd, să aud
și să simt aceeași agitație.
Sunt
agitată pentru că liniștea mea e acum condiționată de neliniștea celorlalți, rezultată din tristețea deja impregnată în ADN-ul fiecărei celule.
Sunt
tristă pentru că în supărarea, furia și agitația asta nu Îl
mai aud pe Dumnezeu!...
