Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi.
* * * * * * *
Ajutorul pe care ți-l cer oamenii spune multe despre ei.
Ai observat că atunci când cineva te roagă să îl/o ajuți și nu respecți anumite criterii, riști să te alegi și cu reproșuri?
De multe ori, oamenii solicită ajutorul nu când au nevoie ci când vor, cât vor și, mai ales, cum vor, nu cum poți tu.
Să luăm exemplul unui om care merge la medic pentru niște simptome, nu foarte grave. Se așteaptă să primească ajutorul-minune, care să îndeplinească următoarele condiții: să nu interfereze prea mult cu stilul de viață dus până atunci, să fie medicamente ce se pot lua împreună cu mâncărurile și băuturile consumate până atunci și să își facă efectul instant sau... ieri. Altfel nu e bine. Condiții.
Dacă medicul îi cere să schimbe dieta, să facă mișcare, să renunțe la anumite obiceiuri și să adopte altele noi, apare nemulțumirea, doctorul e etichetat drept vânător de bani, și este înlocuit de urgență altul. Condiții.
Dacă noul terapeut îi întreține starea de victimă dându-i dreptate în orice, omul nici nu mai observă că tratamentele devin foarte costisitoare, iar rezultatele sunt departe de a fi bune. „Dar, dacă doctorul e drăguț și nu contrazice, nu e obraznic, îmi dă ajutorul la care m-am gândit, adică medicamente, dar mă lasă în pace, e foarte bun!”. Condiții.
Exemplele pot fi luate din orice domeniu al vieții.
Când ceri ajutorul, lasă la o parte condiționările făcute din orgoliu pentru că dacă mai poți spune și cum să fie mâna întinsă, înseamnă că ești departe de a-ți învăța lecția acceptării, și vor urma situații din ce în ce mai grele. Până când înveți să nu mai pui condiții.
Drumul spre propriul tău iad e pavat cu multe... condiții. Acceptă-te așa cum ești!
Binețe, dragă cititorule!
P.S. Acceptă, cel puțin, 4 minute de pauză din tumultul vieții pentru a asculta ceva ce îți poate pava drumul spre bucurie și liniște sufletească.
Arad, 20 iulie 2015
