vineri, 6 ianuarie 2023

ȘTIM CE AM VREA SĂ FIM, DAR OARE ȘTIM CINE SUNTEM CU ADEVĂRAT? (Luna plină în Rac - 07.01.2023)

SCHIMBĂ-TE PE TINE IAR LUMEA TA SE VA SCHIMBA 

 Nimeni nu va veni să te salveze sau să te schimbe. 
Viața ta este rezultatul deciziilor tale. 
Ești singurul răspunzător pentru ceea ce trăiești acum. 

 

Cu toții ne-am dori să fim fericiți, să avem bani, să fim sănătoși, să nu mai suferim, să nu mai avem parte de greutăți, să fim iubiți, respectați și înțeleși. Și totuși, prea des se întâmplă să nu fie așa. Oare de ce nu putem avea parte de toate cele de mai sus? De ce este atât de greu să ajungem acolo? Și dacă e atât de greu, cum se face că noi în continuare dorim să ne fie bine, chiar dacă viața ne aduce altceva? Ce anume intervine între dorința noastră și punerea ei în aplicare? Ce intervine între intenție și realitatea imediată? De ce unii reușesc, iar alții nu? De ce este dificil să acumulăm lucruri pozitive, dar pare atât se ușor să atragem lipsuri, boli și nefericire?

În primul rând este vorba despre faptul că nu știm cine suntem cu adevărat. CU ADEVĂRAT, da? Nu cine credem că suntem, cine credem că ar trebui să fim, sau cine ne arătăm a fi pentru ceilalți. 
Dacă am sta să ne gândim cât la sută din ce arătăm în afară suntem cu adevărat noi, am fi surprinși de diferență. 
Am fost învățați că nu trebuie să supărăm pe nimeni, că trebuie să ne comportăm astfel încât cei din jur să nu aibă motive a se plânge de noi, doar nu îi facem de râs pe cei de acasă, nu? „Să nu mă faci de râs!”, a fost una dintre cererile/impunerile/condițiile pe care le-am auzit majoritatea dintre noi atunci când mergeam undeva sau făceam ceva pentru prima dată. Nu „să ai succes!”, sau „cred în tine, fii tu așa cum ești, oricum sunt mândru/mândră de tine!”. Nu. Era mai important să nu îi facem de râs; deci tot ei erau pe primul plan, și nu noi. Păi și de unde să învățăm noi să fim noi înșine? De unde să știm, măcar, ce înseamnă asta, atât timp cât trebuia să ne controlăm și să facem frumos. Adică să facem ceea ce noi am crezut că înseamnă „cuminte” și „să nu te fac de râs”. Cum să știm noi cine sau ce suntem cu adevărat dacă am fost învățați că părerea celorlalți este ceea ce ne guvernează viața și ne formatează ca ființe? Cum să știm că noi suntem pe primul plan, doar e viața noastră, și nu alții? Cine să ne învețe? Părinții, care au făcut la fel? Cadrele didactice din școală, care ne-au cerut să fim cei mai buni la materiile lor, și pe care nu i-a interesat dacă vom avea nevoie în viață de materia lor? Cine?

Tot ce am ajuns să știm este să facem frumos, să îi mulțumim pe alții, să ne punem pe noi pe ultimul loc de parcă nu am conta absolut deloc, și să îi punem pe ceilalți mai presus de orice, chiar și de Dumnezeu. Și atunci cum să știm cine suntem, dacă nici măcar nu ne-a trecut prin minte că și noi contăm, că și noi suntem importanți, că existăm și că ar trebui să fim atenți la noi, nu la nevoile altora?
Și dacă tot ne-am obișnuit să ne dedicăm viața altora, nu e normal să avem aceleași pretenții și așteptări ca ceilalți să ne pună pe noi pe prim plan? Și dacă nu se întâmplă așa, cum reacționăm? Ne simțim trădați, jigniți, ofensați, devalorizați, anulați. 
”Am făcut atâtea pentru omul ăla, și acum nu mă tratează cu respect...”, sau „nu m-am așteptat de la X să facă asta, nu așa se comportă normal un om!”.

Știm că vrem respect, dar oare ne respectăm pe noi înșine?
Știm că vrem ca alții să ne recunoască valoarea, dar oare noi ne-o (re)cunoaștem?
Știm că vrem ca alții să ne dea și să ne facă pentru că noi am dat și am făcut, dar facem noi asta cu noi înșine sau așteptăm doar ca ceilalți să binevoiască a ne umple golurile? 
Vrem ca ceilalți să ne facă fericiți, dar noi știm măcar ce este fericirea, sau avem nevoie de motiv să-i tocăm mărunt pe ceilalți pe motiv că asta ni s-a făcut și nouă?
Atât timp cât nu contăm pentru noi înseamnă că nu ne cunoaștem deloc și că le vom cere celorlalți ceea ce noi nu ne dăm. Cum putem fi ceva dacă nu ne cunoaștem CU ADEVĂRAT? 

Perioada următoare ne va obliga să ne căutăm, să ne găsim cine suntem cu adevărat, sau vom dispărea în mulțimea care ne devorează energia și pentru care - hai s-o zicem p-aia dreaptă - nu contăm.

Luna plină în Rac vine și ne avertizează că nu mai putem „locui” în viața noastră dacă nu aflăm ce și cine suntem cu adevărat. Mai multe despre acest subiect voi vorbi vineri, 06.01.2023, de la ora 20.30, într-o emisiune în direct transmisă pe canalul meu YouTube (https://youtu.be/mffgr7AkdIk) și pe pagina mea Facebook. 
Te aștept cu drag.

Binețe, Om atent la tine!

Edith Elisabeta Kadar 
Arad, 06.01.2023




 *     *     *     *     *     *     * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

duminică, 1 ianuarie 2023

UN AN NOU NU ADUCE SCHIMBĂRI, ADUCE ȘANSE

SCHIMBĂ-TE PE TINE IAR LUMEA TA SE VA SCHIMBA 
 Nimeni nu va veni să te salveze sau să te schimbe. 
Viața ta este rezultatul deciziilor tale. 
Ești singurul răspunzător pentru ceea ce trăiești acum. 



Un an nou nu aduce cu el decât șanse și oportunități. Exact ca anii care au trecut și la începutul cărora (ne-)am făcut aceleași promisiuni de mai bine, de altceva.

Faptul că ieri a fost 2022 și ca azi e 2023 nu schimbă absolut nimic. Astăzi suntem exact ca ieri, cu aceleași bucurii sau frustrări, cu același optimism sau pesimism. Doar că euforia noului ne împiedică să vedem asta. 

O noapte de revelion nu schimbă nimic. Mai ales dacă am folosit-o să facem lucruri pe care le facem o dată pe an, adică să mâncăm, să ne bucurăm pentru că bubuie cerul de focuri de artificii, să bem, și să ne distrăm ca și cum atunci, în acea noapte, am primit dezlegare să facem ce nu facem de obicei.

Noaptea de revelion este doar un marcaj care face o trecere, ea nu aduce nimic. Este ca și cum trecem dintr-o țară în alta. Vama este acel marcaj care ne arată că trecem pe alt teritoriu. Dar viața și comportamentul nostru nu se schimbă doar pentru că am intrat pe alt tărâm. Vom fi și vom face aceleași lucruri de până acum.
Să ne imaginăm că viața noastră e alta doar pentru că e alt an, pentru că am băut șampanie, am mâncat și ne-am distrat, e un semn clar de imaturitate, un semn de desprindere de realitate și o sursă de frustrări pentru viitor.

Adică, hai să ne gândim la începutul anului trecut: ne-am bucurat că s-a terminat 2021, și am întrat în 2022, ca și cum acolo nu mai existau problemele pe care am refuzat să le vedem și să le rezolvăm.
Ce mișto că e un an nou, ducă-se pe pustii vechile probleme!

Iar după ce a trecut euforia sărbătorilor, ne-am trezit în aceleași situații vechi, cu aceleași obiceiuri vechi și aceleași comportamente care ne-au dus acolo de unde am sperat să scăpăm odată cu artificiile de la miezul nopții. Aceleași persoane care ne creează disconfort, același loc de muncă unde nu ne simțim valorizați, aceeași relație toxică ce ne consumă viața și energia, aceeași neîmplinire pe care o simțim, aceeași lipsă de sens și de împlinire cu care ne-am obișnuit și cu care am conviețuit și până atunci.

Aici avem 2 variante: să facem ceea ce am făcut până acum și să avem aceleași rezultate, sau să ne maturizăm odată și să gândim logic: "măi, am văzut ce am primit făcând ce am făcut, și nu-mi place, nu sunt fericit. Hai să încerc altceva pentru a primi ceva diferit până acum".
A sta și a înjura anul că el ne-a făcut nefericiți (și nu deciziile noastre), e un semn de imaturitate emoțională și un comportament de copil. Doar atunci când înțelegem că noi ne creăm viața, nou ne-o modelăm, se va schimba ceva, cu adevărat, la noi.



Nu altcineva este de vină pentru nefericirea noastră, noi am decis să rămânem acolo unde nu ne mai este bine și să inventăm scuze de genul "dar e foarte greu, ce știi tu!?... ție ți-e ușor sa vorbești... nimeni nu suferă ca mine!...".
Nu ne ține nimeni cu forța într-o situație.

Știi de ce suntem frustrați și furioși? Pentru ca, la un moment dat, ne dăm seama cât timp și câtă viață am irosit găsind scuze și nu rezolvări.

Doar atunci când ne săturăm de scuze, lamentări, frustrări, furii, boli și neîmpliniri, atunci când CU ADEVĂRAT ne-a ajuns suferința (și nu doar în cuvinte, ca să căutăm susținere emoțională), doar atunci vom fi dispuși să facem schimbarea, să tăiem în carne vie și să curățăm puroiul care am permis să se formeze în viața noastră.

Iar pentru asta nu avem nevoie de un moment sărbătorit pentru că așa se face. Avem nevoie să nu ne mai urâm, să nu mai simțim nevoia să ne pedepsim prin nefericire, să ne respectăm suficient de mult încât să ne alegem pe noi, fericirea și bunăstarea noastră. Și toate astea pot fi făcute în orice moment, în orice zi din an.

Adevăratul moment de sărbătoare este acela în care ne alegem pe noi, alegem să facem și să fim tot ce urăm altora cu atâta sârg să fie.
Pentru că un om care se alege pe sine creează precedent, devine exemplu de curaj și lumină călăuzitoare pentru alții.

Nu ceea ce spunem inspiră, ci ceea ce facem.

2023 va fi exact la fel ca până acum dacă nu vom face noi altceva, să nu ne mai mințim singuri!
Iar atunci când vom face schimbarea, indiferent de lună sau de zi, va fi revelion și focuri de artificii în Cer, drept recunoștință pentru curajul nostru de a ne alege.

2023 va fi diferit doar atunci când noi vom fi diferiți. Până atunci...aceeași Mărie cu altă pălărie.

2023 va fi așa cum decidem să fim!

Binețe, Om curajos!

Edith Elisabeta Kadar


Arad, 01.01.2023

 *     *     *     *     *     *     * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 
(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2023/01/un-nou-nu-aduce-schimbari-aduce-sanse.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

RUTINA și SCHIMBAREA DE SINE

Pe măsură ce te trezești și lași schimbarea să-și facă treaba în viața ta iar tu nu te mai opui Universului, vei observa că fiecare z...