Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi.
* * * * * * *
Știai că...
...niciodată nu e prea târziu să te regăsești, să-ți regăsești sufletul, spiritul, esența?
Cine hotărăște limita lui „devreme”, „târziu” sau „prea târziu”? Și care sunt criteriile?
Vârsta? E o cifră!
Dacă nu s-ar fi împământenit obiceiul aniversărilor și al socotelii atente a anilor din viața ta, ai mai fi știut că „trebuie” să îmbătrânești?
Și dacă ești bătrân(ă), după părerea societății, te face asta automat incapabil de trăire, de iubire, de transformare, de (re)devenire?
Cine hotărăște asta? Ceilalți sau tu?
Dacă străinii vieții tale au atâta putere asupra ta, tu când mai ai timp să fii, să exiști, să te manifești ca un original și nu ca o copie palidă a voinței vulgului?
Nu există dată de expirare a dorinței de a fi tu însuți. Nu mai pierde vremea și bucură-te de tine.
Ai înaintea ta o eternitate.
Nu mă crezi?
Încearcă, și convinge-te singur(ă)!
Binețe, dragă cititorule!
dr. Edith Kadar
Arad, 07 iulie 2015
