SCHIMBĂ-TE PE TINE IAR LUMEA TA SE VA SCHIMBA
Nimeni nu va veni să te salveze sau să te schimbe.
Viața ta este rezultatul deciziilor tale.
Ești singurul răspunzător pentru ceea ce trăiești acum.
ATENȚIE! Acest material este doar pentru cei cu mintea deschisă, cei care acceptă și alte variante decât știu, cunosc și li s-a implementat. Cititul în continuare este o alegere.
* * * * * * *
Multiplicat și divizat sunt, în aparență, două operații opuse; una presupune înmulțirea, iar cealaltă împărțirea. Cel puțin așa ne spune matematica.
Și totuși... există o situație în care cele două operații sunt egale și fac același lucru: e cazul lui Dumnezeu!
Nu trebuie să fii de acord cu mine, dar, dacă tot citești, mai afli o altă variantă, iar mintea ta se extinde, nu?
Ne place să spunem și să povestim la un pahar de vorbă spirituală cum că noi suntem parte de Dumnezeu. Și așa este. Duhul sfânt, cel care se pogoară asupra noastră, cel care ne dă (la propriu) viața, este parte de Dumnezeu. Dar acea parte conține toate informațiile întregului, ale Sursei care dă viața.
Rumi spunea că omul nu este o picătură într-un ocean, ci este întregul ocean într-o picătură.
Cam așa este și în cazul nostru: noi nu suntem o picătură din Dumnezeu, ci suntem întregul Dumnezeu conținut într-o picătură. Adică în noi există întreaga cunoaștere a Sursei. Venim înzestrați cu tot ce avem nevoie, doar că de-a lungul vieții nu accesăm nici 1% din abundența cu care venim dăruiți. Poate de aceea mulți oameni au probleme financiare; lipsa banilor este doar semnul că nu știm să folosim ceea ce avem dar ne plângem că nu avem.
Imaginează-ți că te muți într-o casă mare pe care trebuie să o explorezi, să îi cunoști fiecare cameră, fiecare ungher, să te familiarizezi cu fiecare mecanism de deschidere, închidere, cu fiecare aparat, astfel încât să folosești totul la 100% capacitate. Adică nu e suficient să știi să deschizi laptopul, calculatorul, ci să știi să îi folosești toate funcțiile. Nu este suficient să știi că ai mobilă, ci să o studiezi, să știi de ce ai ales acea mobilă, de ce acea culoare, din acel lemn, și nu altceva.
Poate că pentru cei care se mulțumesc cu puțin, care se mulțumesc să știe că „e casă, na, ce mă interesează altceva decât că am acoperiș deasupra capului!”, deja e prea mult ce au citit.
CU CÂT TE MULȚUMEȘTI, ATÂT AI! E O ALEGERE.
Cu puțin te mulțumești, puțin vei avea.
Deci din toată casa dai atenție doar acoperișului (la figurat, dar și la propriu), adică unui procent mic din ce mai e pe acolo. Desigur, îmi vei spune că e important acoperișul, iar eu îți voi răspunde cu o întrebare: deci restul nu e important, sau cel puțin la fel de important? Păi atunci de ce nu te muți sub un acoperiș simplu, fără nimic altceva?
Cu cât vrei mai mult, cu atât va trebui să acorzi aceeași atenție la TOT ce ai și primești.
La fel este și în cazul dumnezeirii din oameni, din noi. Venim înzestrați cu TOT ce știe Dumnezeu, dar nu explorăm nici 1% din ce avem și ne plângem că nu avem nimic. Ca și cum ne-am duce la un hipermarket, ne oprim la primul raft și apoi ne plângem că nu am găsit nimic din ce ne trebuia; am judecat totul după primul raft (nici măcar raion).
Tot așa și noi. Știm (a se citi „am fost învățați”) că nu avem, că nu se poate, că cei care au sunt mai iubiți de Dumnezeu decât noi, că asta e crucea, și alte scuze care ne-au fost transmise din generație în generație. Dar nu am fost învățați că avem viața la dispoziție tocmai pentru a cunoaște cât mai multe din ceea ce am primit ca zestre, că nu ne-am născut să ne plângem de milă că nu avem, în timp ce bogăția cu care am venit să zacă neexplorată.
Menirea noastră este să explorăm și să ne îmbogățim cunoașterea în fiecare zi, în fiecare moment pe care îl trăim, și nu să ne mulțumim cu puțin, nu să ne oprim la primul obstacol și să considerăm că atât ne-a fost, că dumnezeul care ne-a fost prezentat din copilărie a devenit țâfnos și ne bate de indispus ce e.
Că vrem să vedem doar o fărâmă din viață și apoi să spunem că am fost bătuți de soartă, este o alegere.
Diferența dintre cei care se plâng că nu au și cei care au este faptul că cei din a doua categorie nu cred până ce nu cercetează și obțin astfel cunoașterea, pe când primii cred cu sfințenie în sintagma „crede și nu cerceta”.
Cei însetați de cunoaștere știu, simt că dincolo e mult de explorat, multe lumi de cunoscut, și nu se vor mulțumi cu variantele prezentate de cei care câștigă bani mulți din ignoranța pe care alții o aleg.
Da, ignoranța este o alegere. Ca și cunoașterea.
Și dacă în noi există toată cunoașterea lui Dumnezeu, înseamnă că El, divinitatea, Sursa, se experimentează în fiecare dintre noi.
Dacă Dumnezeu vrea să se experimenteze pe sine, înseamnă că vrea să trăiască în lumea 3D ca om. Iar asta înseamnă că aceasta nu e lumea omului, cum se crede, ci este lumea lui Dumnezeu întrupat în fiecare din cei aproape 8 miliarde de oameni.
De ce a creat această lume? Pentru a vedea cât de adânc poate pătrunde în materie fără să uite cine este.
Doar că, vezi tu, dumnezeul întrupat în om are liber arbitru. El poate alege să se deconecteze de la Sursă și să își creeze alți dumnezei ajungând să preamărească orice om care pare mai puternic, mai răsărit, mai altfel decât el, și orice autoritate proclamată de marele zeu, televiziunea și internetul.
Dacă Dumnezeu a ales să se experimenteze pe el însuși în fiecare formă de viață, înseamnă că 3D nu este lumea omului ci este dimensiunea lui Dumnezeu multiplicat sau divizat în oameni.
Multiplicat pentru că fiecărei părți dă aceeași cantitate de cunoaștere câtă are el.
Divizat pentru că fiecare părticică a lui conține întregul.
Picătura multiplicată dă oceanul. Oceanul divizat dă picătura.
E același lucru pentru că informația este aceeași, iar unitatea de măsură este Dumnezeu.
MULTIPLICAT=DIVIZAT, în cazul Creației.
Aceasta este matematica lui Dumnezeu. Restul... e aritmetica creată de mintea maimuță, cea care înlocuiește golul de cunoaștere și de Dumnezeu.
Omule, ai în tine totul, doar nu ai explorat încă.
Nu trebuie să mă crezi. Încearcă. Ce ai de pierdut? Frustrări? Nesiguranțe? Frici?
Dar ai atâtea de câștigat! Ai curaj!
Doar ești Dumnezeu care se experimentează prin tine.
Ce ai descoperit nou azi față de ce știai ieri?
Ce l-ai învățat nou azi pe Dumnezeu?
Binețe, Om de Lumină!
Edith Kadar
P.S. „Întâmplător” am lăsat la urmă o informație: când părțile de Dumnezeu, oamenii, se recunosc ca fiind UNUL, aceea se numește IUBIRE, și e fără de condiții.
Namaste!
Arad, 01 august 2021
* * * * * * *
Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar.
Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației.
Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.
