Despre RESENTIMENTE, copii ai neiertării

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Cu toții am avut sau avem sentimente, stări, emoții, trăiri nu tocmai plăcute legate de persoane, situații, locuri sau întâmplări.

Acestea sunt resentimentele. 

Indiferent că este vorba despre supărare, furie, ranchiună, ură, dezamăgire, frustrare, etc, ele ne otrăvesc spiritul și alungă liniștea sufletului.

Resentimentele apar atunci când nu iertăm, când nu vrem sau nu acceptăm să o facem, deși afirmăm, de multe ori, că iertăm, dar nu uităm.

Însă, cum fiecare suntem oglinzi unul pentru celălalt, când spunem că nu iertăm pe cineva, pe cine nu iertăm, de fapt? Da, pe noi înșine! Și, da, și acele resentimente pe care le declarăm față de ceva sau de cineva, sunt tot față de noi înșine.

Atât timp cât refuzăm să vedem și să acceptăm că suntem în război doar cu noi înșine, ceilalți vor fi oglinzile ce ne arată niște imagini deformante ale noastre, distorsionate de emoțiile negative ce se înmulțesc încet dar sigur.

Cât timp nu (ne) iertăm, ci doar afirmăm cu dărnicie că o facem, drumul pe calea iertării va fi presărat de repere numite resentimente, borne ce marchează acest drum.

Mai multe despre acest subiect te invit să afli urmărind acest videoclip pe care l-am filmat pentru tine, și în care poți să îl vezi și pe unul dintre asistenții mei personali, fără de care nu pot lucra în liniște.

Nu uita să-mi dai de veste.

https://youtu.be/n22NCGssCCU

Îți mulțumesc din suflet!

Binețe, dragă OM!

dr. Edith Kadar 

Arad, 17 martie 2017

 *     *     *     *     *     *    * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-resentimente-copiii-neiertarii.html)

 Nicio schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Despre A MULȚUMI DIN SUFLET

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Ne-am obișnuit să mulțumim pentru ceea ce primim, indiferent că este vorba despre un cadou, un gest, o vorbă sau altceva ce ne este adresat.

Dar este acesta un gest sincer sau este un automatism pe care îl rostim din rutină?

De unde vine această mulțumire pe care o transmitem prin vorbe? Din vârful buzelor, din absența noastră sau din suflet?

Există unele teorii care spun că nu este bine să spui „mulțumesc din suflet”, aducând tot felul de explicații.

Dar, dincolo de aceste întrebări și de toate teoriile, a mulțumi este un gest de suflet, menit nu numai să exprime recunoștința, gratitudinea, ci și să echilibreze energia pe care cel care a dat a pus-o în gestul său.

Mai multe despre acest subiect te invit să afli urmărind acest videoclip pe care l-am filmat pentru tine, și în care poți să îl vezi și pe unul dintre asistenții mei personali, fără de care nu pot lucra în liniște.

Nu uita să-mi dai de veste.

https://youtu.be/y7EioTcIp38

Îți mulțumesc din suflet!

Binețe, dragă OM!

dr. Edith Kadar 

Arad, 15 martie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-multumi-din-suflet.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Despre REGRETE și efectele lor asupra vieții noastre

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Cu toții avem și am avut regrete în anumite momente ale vieții. 

Regretăm perioade, oameni, situații din viață, sau (ceea ce noi considerăm ca) șanse ale vieții în care am dat cu piciorul. 

Dar, nimic nu e întâmplător în viață!

Te-ai gândit că totul s-a întâmplat cu un scop: acela de a învăța una sau mai multe lecții importante ale vieții tale? Dacă nu te simți rău, nu poți ști ce înseamnă binele; dacă nu știi ce înseamnă jos ca valoare, cum poți să te bucuri de adevărata ta valoare, aceea de esență divină?

Despre toate acestea, și alte subiecte, te invit să urmărești în videoclipul filmat  de mine.

https://www.youtube.com/watch?v=g21hxGQFeO8&t=7s

Nu uita să-mi dai de veste.

Mulțumesc.

Binețe, dragă OM!

Edith Kadar

P.S. Pentru mai multe informații despre acest subiect, te rog să accesezi blogul meu, VIBRAȚIA VINDECĂRII, și pagina la care poți găsi materialul intitulat „REGRETELE, MACAZ PE DRUMUL VIEȚII” : 

http://vibratiavindecarii.blogspot.ro/2016/07/regretele-macaz-pe-drumul-vietii.html

dr. Edith Kadar 

Arad, 13 martie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-regrete-si-efectele-lor-asupra.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Despre ZONA DE CONFORT a vieții noastre

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     *

Zona de confort a vieții este acea parte în care nu ne simțim deloc bine, dar pe care nu ne grăbim să o părăsim, găsindu-ne chiar motive să amânăm sau să dăm vina pe alții.

Deși cuvântul „confort” are o conotație pozitivă, în acest caz vorbim despre acea zonă, acele comportamente, care nu numai că nu ne ajută să obținem bunăstarea, dar ne și blochează și ne poate duce la autodistrugere.

Fie că este o relație toxică din care nu reușim să ieșim, fie incapacitatea de a ne reveni după o relație terminată neplăcut, sau un loc de muncă ce ne face nefericiți, nu reușim să ne revenim la acel stil de viață care ne ținea zâmbetul „agățat” de buze. 

Și totuși, în ciuda faptului că suntem blocați în propria neputință, de (prea) multe ori nu facem nimic să schimbăm ceva, orice, pentru a ne elibera de blocajul pe care l-am acceptat și de care suntem atașați confortabil.

Se spune că în zona de confort nimic nu crește și nu se dezvoltă.

Oare de ce alegem să rămânem acolo unde doar nefericirea, nemulțumirea și neîmplinirea sunt suverane? 

Este schimbarea într-adevăr atât de deranjantă încât alegem confortul suferinței? DA! De cele mai multe ori alegem răul cunoscut, cum se zice, în locul unui iluzoriu mai bine. 

Mai multe despre acest subiect te invit să afli urmărind acest videoclip pe care l-am filmat pentru tine.

Nu uita să-mi dai de veste.

https://www.youtube.com/watch?v=dnAcdpThVas

Mulțumesc.

Binețe, dragă OM!

dr. Edith Kadar 

Arad, 12 martie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-zona-de-confort-vietii-noastre.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Despre... FRICA DE DUMNEZEU

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Auzim frecvent expresia „FRICA DE DUMNEZEU” care a ajuns să fie un fel de etalon în a-i judeca pe alții. El ne îmbie ispititor să încadrăm oamenii, semenii noștri, în oameni „cu frica de Dumnezeu” - cei considerați puri, pioși, evlavioși, invidiați pentru moralitatea lor afișată (și nu întotdeauna reală), și oameni „fără frică de Dumnezeu”, adică cei ce aduc rușine, stânjeneală, jenă, stinghereală, cei ce trebuie evitați, ce ar trebui educați, renegați și purificați de flăcările iadului.

Dar, dincolo de expresia magică „FRICĂ DE DUMNEZEU”, ce înseamnă de fapt asta?

Atunci când Dumnezeu e lumină, iubire, pace, armonie, liniște în suflet, esență divină, în ce se transformă, de fapt, expresia? 

Dacă ți-e frică de pace, de lumină, de iubire, ești virtuos, dar nefericit(ă)? 

Cum poate să-ți fie frică de iubire și de liniștea în suflet și să susții, apoi, că ești plin(ă) de moralitate și de fericire?

Binețe, dragă OM! 

Te invit să lași la o parte teoria limitativă, educația și ideile preconcepute, falsele pudori și credințele învechite, și hai să discutăm logic, laic, lucid.

Te invit să urmărești o postare a mea, dând clic pe adresa de mai jos!

https://www.youtube.com/watch?v=Y8FB0vwdobE

Îți mulțumesc că îmi ești alături!

NAMASTE, OM deschis la minte! 

dr. Edith Kadar 

Arad, 07 martie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-frica-de-dumnezeu.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Despre POST, fără patimi, fără fanatism, fără false pudori

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi.

 Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     *

Binețe, dragă OM!

Te invit să vizionezi un nou material filmat de mine, în care abordez un subiect sensibil pentru orgoliul și vanitatea unora: despre POST. Nu încerc să îți schimb viziunea pe care o ai vis-a-vis de acest aspect al vieții, ci vreau doar să mă adresez celor care sunt în căutare de răspunsuri legate de rolul acestei perioade în viața lor.

Ce este postul și la ce ne folosește? De ce unii pot ține postul, iar alții nu? Ești sfânt(ă) dacă ții tot postul sau ești plin(ă) de păcate, nevrednic(ă) de iubirea lui Dumnezeu dacă nu-l ții?

Acestea sunt premisele de la care am pornit în realizarea acestui material filmat.

Te invit să îl urmărești, lăsând la o parte ideile preconcepute, regulile, cutumele care ți s-au servit sau ți se servesc, dezbrăcându-te de false pudori, de habotnicie, de patimi, fanatism, misticism, de extremism sau de exaltări.

Te invit să îl urmărești cu conștiența divinității din tine, care știe că Dumnezeu ne iubește indiferent de regimul alimentar pe care îl adoptăm.

Fii conștiință divină, dar FII!

NAMASTE!

dr. Edith Kadar 

Arad, 01 martie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/03/despre-post-fara-patimi-fara-fanatism.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

CUM PUTEM MANIFESTA DIVINITATEA DIN NOI ÎN MOMENTE DE CRIZĂ?

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Lumea nu este ceea ce este, ci ceea ce vrei tu să vezi că este. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Cu toții știm că suntem esență divină manifestată vremelnic într-un corp fizic. 

Dar nu toți conștientizăm acest lucru, și mai puțini înțeleg și acceptă, iar un număr restrâns (comparativ cu totalul) o manifestă în viața de zi cu zi.

Binețe, dragă OM!

Oare cum e posibil ca partea divină, luminoasă din noi să fie estompată, acoperită, și înăbușită de emoțiile distructive: frică, furii, dezamăgiri, deznădejde, ură, ranchiună, etc.?

De ce nu înlătură Dumnezeu-l din noi negura trăirilor negative, și cum putem face ca noi să ne reamintim în permanență de esența divină din noi?

Sunt doar câteva întrebări la care am încercat să răspund în materialul filmat de aici.

Îți mulțumesc că îmi ești alături, și aștept în continuare propunerile, sugestiile și părerile tale.

Binețe, dragă oglindă a mea! 

dr. Edith Kadar 

Arad, 26 februarie 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/02/cum-putem-manifesta-divinitatea-din-noi.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

VALOAREA DIN OCHII TĂI

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 

Știai că...

... dacă tu nu ești dispus(ă) să-ți vezi și să-ți recunoști valoarea proprie, se vor găsi întotdeauna persoane care să-ți spună că nu ai nicio valoare?

Valoarea ta ești tu însuți/însăți și nu vreun ban, vreun bun material sau vreo profesie. Acelea te ajută, dar nu te reprezintă; acelea nu ești tu.

Fără tine, nici un ban, bun material sau profesie nu ar exista. 

Tu le dai valoare pentru că tu ești o valoare!

Banii nu ar exista dacă nu i-ai face tu să apară și să circule; mașina sau casa nu ar exista dacă nu ar fi cineva care își cunoaște valoarea pentru a le concepe, construi și folosi. Profesiile nu ar exista dacă nu ar fi oameni care să-și pună talentul valoros la bătaie.

Dacă nu îți cunoști valoare, va exista întotdeauna cineva care să-ți spună cu nu ai nicio valoare, pentru a te putea folosi și manipula...gratis, chiar cu voia ta; că doar îi crezi pe alții care vorbesc despre tine, nu?

Mai sunt persoane a căror valoare este să se folosească de valoarea celor care nu se văd pe ei înșiși.

Dar, când îți știi, simți, cunoști valoarea, indiferent ce ți se va spune vei rămâne surd(ă) pentru că tu știi cel mai bine că ești o comoară.

Valoarea ta dă valoare realității tale. 

Cu alte cuvinte, la cât de apreciezi, atât vei avea.

Nu ai nimic? Îți dai seama cât valorezi în proprii tăi ochi? În acest caz, devalorizarea a devenit valoarea ta.

Cum poți afla cât valorezi?

Pornește de la conștiența și conștiința valorii tale.
Pentru asta trebuie să te cunoști, să stai puțin de vorbă cu tine, să-ți faci o analiză la sânge, cum se zice.

Gândește-te la un atlet care habar nu are ce poate și cât valorează. Dacă nu-și cunoaște abilitățile (viteză, rezistență, capacitate de adaptare la stres și la lucrul sub presiune, contracronometru), se va apuca să încerce probe la care nu excelează, deși ar fi extraordinar la altele. Și toate doar pentru că nu știe el ce poate, ci i-a lăsat pe alții să-i dicteze. Din cauza rezultatelor slabe, atletul se devalorizează, crezându-se mediocru sau ratat.

La fel și în viață. Dacă nu îți cunoști plusurile și minusurile din fiecare domeniu, fie personal, fie profesional sau social, vei irosi multă energie și entuziasm în zone care nu ți se potrivesc, neobservând zonele din viață cărora tu le-ai da strălucire prin talentele și abilitățile pe care le posezi.

Abia când vei sta la taclale tu cu tine însuți și vei stabili plusurile și minusurile din acest moment, adică îți vei cunoaște și înțelege valoarea, vei putea să direcționezi energia în locurile din viață care îți vor aduce și recompense: bucurii, bani, liniște sufletească, etc.
Până atunci totul e o irosire.

Se spune că dacă apreciezi un pește după abilitatea lui de a se cățăra în copac,  el va trăi cu impresia că nu e bun de nimic, că nu valorează nimic.

Toți oamenii sunt valoroși. Tu cum te apreciezi?

Binețe, dragă cititorule!

dr. Edith Kadar 

Arad, 16 iulie 2015

 *     *     *     *     *     *     * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. (http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2016/03/valoarea-din-ochii-tai.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

OMULE, ALEGE-TE PE TINE!

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 

Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

 Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *    *     *     *

Nu lăsa niciodată pe nimeni să-ți spună ce, când, cum și cât poți face. 

Ești singurul/singura în măsură să te evaluezi și să știi cu exactitate care este valoarea ta.

Atunci când părerea altcuiva despre tine devine mai importantă decât a ta proprie, te-ai trădat singur(ă) și le-ai dat celorlalți dreptul de a te judeca, limita și încadra în șabloane modelate după chipul și asemănarea lor, a celor străini existenței tale.

Iar în acest caz, viața ta va deveni o cursă pentru îndeplinirea criteriilor oricui, în afară de tine. Trăiești în realitatea altcuiva, și asta te va îndepărta încet, dar sigur, de tine, înstrăinându-te de propria persoană.

Nu lăsa niciodată ca limitele să-ți fie stabilite și impuse de altcineva.

Nu te abate de la drumul tău doar pentru că cei ce nu cred în ei vor să te facă să fii ca ei.

Crede în tine și nu te abate de la drumul care simți că te împlinește. Nu tu îți ești străin(ă) ci ceilalți.

Împlinire sau înstrăinare de tine?

Alegerea e a ta. Alege-te pe tine!

Binețe, dragă cititorule!

dr. Edith Kadar

Arad. 30 septembrie 2015

*     *    *     *     *     *     * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2015/09/omule-alege-te-pe-tine.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.