Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi.
Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi.
Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles
* * * * * * *
Ai observat că avem atât de multe frici încât acestea ne ocupă fiecare moment al vieții, fiecare respirație, fiecare locușor al celei mai profunde celulă a noastră?
Cea mai mare frică este cea de moarte.
Indiferent că este vorba despre o amenințare directă, vizibilă, sau că este doar în imaginația noastră, frica de moarte, de extincție, de dispariție ca individ, distorsionează realitatea de zi cu zi, creând un viitor din ce în ce mai sumbru, mai lipsit de speranță, mai tern, mai limitativ.
Fiecare înțelege altceva prin frica de moarte.
Pentru unii, orice simptom, cât de mic, înseamnă vizită din partea celei cu coasa; pentru alții, auzul unui anumit diagnostic face legătura directă cu magazinul de pompe funebre. Unii consideră că a nu avea bani, a nu putea să-și plătească dările atunci când ei vor, activează o frică de moarte în viața lor.
Pentru unii, orice simptom, cât de mic, înseamnă vizită din partea celei cu coasa; pentru alții, auzul unui anumit diagnostic face legătura directă cu magazinul de pompe funebre. Unii consideră că a nu avea bani, a nu putea să-și plătească dările atunci când ei vor, activează o frică de moarte în viața lor.
Avem și expresii foarte plastice care exemplifică acest tip de teamă: „dacă nu reușesc să fac... o să mor!”; sau „să mor eu dacă nu voi....”; sau „acela/aia moare să afle adevărul, dar nu i-l spun, așa, de-al dracu'!”
Fără să ne dăm seama, cu sau fără voia noastră, frica de moarte devine un partener tăcut în viața și traiul nostru.
Chiar îi face din ce în ce mai mult loc, eliberând spațiu ocupat de viața, bucuriile și liniștea noastră sufletească.
Chiar îi face din ce în ce mai mult loc, eliberând spațiu ocupat de viața, bucuriile și liniștea noastră sufletească.
Din prea multă frică de moarte ajungem să ne fie teamă să trăim.
Doar că frica de moarte este o plăsmuire a minții noastre. Știai asta, nu?
Deci, o plăsmuire, o himeră, poate să împiedice viața.
Interesant paradox!
Interesantă părere avem despre miliardele de ani de evoluție!
Interesantă părere avem despre miliardele de ani de evoluție!
Și mai credem că le știm pe toate, nu?
Binețe, dragă cititorule!
Și, după ce ai citit cele de mai sus, mai ai la dispoziție 5 minute pentru a te lăsa purtat de...vântul eliberării de orice frici? (Vangelis - Will Of The Wind, din albumul Direct)
Arad, 02 decembrie 2015
* * * * * * *
Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar.
Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației.
(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2016/01/jocul-de-omulatunci-cand-si-planetele.html)
(http://vibratiavindecarii.blogspot.com/2016/01/jocul-de-omulatunci-cand-si-planetele.html)
Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.
Frica de moarte aduce cu sine conflictul emoțional "gura de aer", iar vindecarea sunt toate afecțiunile căilor respiratorii, de la strănutul simplu, până la cancerul pulmonar și moartea. Gravitatea bolii depinde de intensitatea și dramatismul trăirii acestei "surprize" a vieții ce împiedică în degrade al intensității, blocarea respirației. Fără mâncare sau fără apă reziști suficientă vreme, dar fără aer, în câteva secunde, crăpi mort. Așadar tot ce e de "aer", toate conflictele de acest gen, te curăță iute iute. Poți resimți evident și altfel conflictul de frică de moarte, dar în esență, căile respiratorii sunt afectate. Doki, eu nu țin prelegeri, tu le știi pe astea cu NMG de ț ori mai bine c amine, dar o altă voce nu strică :). Asta e cu vindecarea, dar esența, originea fricii de moarte îți este transmisă cititorule de blog, de către societate, părinți, educatori rude, etc. Nu uita că atunci când erai mic mic bebeluș, ți se rupea de orice, erai neînfricat, complet UNA cu tot, fără început, fără de sfârșit. În fine...sunt multe de zis și totuși puține...
RăspundețiȘtergeredar frica de moartea cuiva apropiat? copil /partener de viata, de unde vine?
RăspundețiȘtergereFrica de moarte...sau de viata ! Va propun un articol care surprinde concret originea fricii din inimile noastre, cat si solutia de a ne intoarce la viata: https://sites.google.com/site/asasevededelamine/11-frica-de-viata
RăspundețiȘtergere