CUM TE VEZI ÎN 2020?

„Cum îți așterni, așa dormi”, spune o veche zicală populară, izvorâtă din experiența și înțelepciunea cuiva.

2019 este deja istorie. Ca tot ce a făcut parte din viața noastră de până acum.

2020 este viitorul, e fila albă ce așteptă, tăcută și răbdătoare, să-i fie scrise rândurile pentru istorie. Cea viitoare.

Iar istoria e scrisă de noi, individual.

Binețe, dragă OM, la cumpăna dintre ani!

Nu uita nici acum să pornești muzica.

Fiecare ne scriem rândurile vieții proprii prin faptele, vorbele și gândurile noastre. A ceea ce putem, vrem și trecem în filele pe care le semnăm zilnic la capitolul „Existență”.

Istoria reține doar adevărul. Nu ceea ce vrem noi să pară adevăr.

De aceea, nu putem minți.

Nu putem avea pretenția ca lumea să-și amintească de noi prin ceva ce am fi vrut să facem, dar neputința, comoditatea și reala limitare ne-a oprit.

Dacă am făcut ceva rău, istoria va consemna ca atare.

Dacă nu am făcut nimic, ci doar am povestit cât de multe am fi putut face, istoria va reda întocmai. Fără înflorituri, fără revizuiri și adăugiri. Forma brută. Asta e istoria.

Iar dacă am acționat, dacă am făcut tot posibilul să trecem de la stadiul de gând la cel de vorbă și am reușit să finalizăm cu o faptă, suntem marii câștigători!

Pentru simplul motiv că am reușit extraordinara performanță de a transpune teoria în practică. Lucru demn de Sisif, cel condamnat la eterna corvoadă a muncii fără finalitate.

Pentru că acțiunea, schimbarea, transformarea și evoluția ne definește, ca umanitate, și lasă o semnătură clară în registrul istoriei.

Cât de mult îți place, Omule, ce ai făcut, ține de forma coloanei vertebrale a vieții proprii.

Cât de mult îți asumi din ceea ce ai făcut sau nu ai reușit să faci, ține de rezistența coloanei clădite după chipul și asemănarea principiilor tale. Dacă ele există. Dacă nu, despre ce discutăm?!!...

Nu poți fi ceea ce nu ești.

Nu poți fi ceea ce doar gândești.

Nu poți fi ceea ce doar vorbești.

Nu poți fi ceea ce nu vrei să faci.

Dar categoric poți fi ceea ce transpui în acțiune!

Poți fi nemernic, mișel, laș, trădător...

Poți fi cârcotaș, comentator, bârfitor...

Poți fi cel care lansează zvonuri, sau cel ce crede în ele...

Poți să povestești tuturor ce ai fi putut fi... dar nu ai apucat să fii vreodată din cauza fricii de eșec și de ce vor zice ceilalți...

Poți să povestești cât de măreț te visezi, dar să recunoști că ceea ce vrei e imposibil. Acum. Dar poate mai târziu, când mai înveți......

Și poți să povestești tuturor despre aripile care ți-au crescut pentru că ți-ai făcut toate lecțiile, ai urmat toți pașii în ordinea firească, ai avut răbdare....

Povestește-le, nu pentru a te lăuda, ci pentru că îți recunoști marea realizare de a trece de la vorbă la faptă, de la neputință la putință, de la incapacitate la acțiune, de la teorie la practică.

Povestește-le, pentru că așa știi să îți recunoști propriile tale merite, fără a aștepta note date din exterior de la cei cărora tu însuți  le-ai acordat competența de a te aprecia.

Asta nu este o laudă. Este o recunoaștere, o înțelegere și o asumare a propriilor talente pe care abilitățile le-au transpus din vorbe în fapte.

Este recunoașterea ta!

Oricum, cei care încă se târăsc în noroiul pe care și l-au creat nu te vor crede, și vor încerca să te tragă în jos, pentru că doar așa își vor putea justifica impotența zborului...

Alții vor încerca să îți explice, pe larg și pe scurt, cum ar fi făcut ei și ce ar schimba (invariabil) în ceea ce ai făcut tu, în niciun caz ei, pentru a obține perfecțiunea... Nu contează că ei/ele au o viață ternă, fadă, liniară, justificată de frici: „dacă nu reușesc...”, „dacă nu va fi bine...”, „dacă ceilalți nu vor fi de acord...”, etc.

Dar despre aceștia  istoria nu va vorbi. Noi știm. O știu și ei, de aici disperarea cu care își aruncă propriile mizerii și neputințe în cârca oricui este dispus să nu supere pe cineva și să nu reacționeze din prea multă bună-creștere.

2019 a fost un an bun sau rău, în funcție de implicarea fiecăruia în propria viață, în scrierea propriei istorii.

2020 va fi un an bun sau rău, după rodul propriilor dorințe, în funcție de înțelegerea, acceptarea și  însușirea lecțiilor de viață. 

Vrei să îți fie bine, îți va fi bine. 

Nu dai doi bani pe tine și te lași la mâna Universului, acesta îți va da ceea ce meriți. Nici mai mult, nici mai puțin. După chipul și asemănarea ta. A gândurilor, și abilităților tale. A capacității tale de a-ți țese viitorul. A feței tale adevărate, și nu a celei care vrei tu să fie văzută. 

Responsabilitatea creației viitorului îți aparține în totalitate.

2020 va fi numai al tău, cu bune, cu rele. 

Dacă pentru reușite totul ți se cuvine, la fel este și pentru cele mai puțin plăcute orgoliului, vanității și ego-ului din tine. 

Dacă pentru cele bune ești propriul creator, ar fi incorect ca pentru rateuri să fie de vină șeful, soțul sau soția, soacra, copilul sau... Dumnezeu!

2019 e deja istorie.

2020 e fila albă, încă nescrisă în registrul istoriei. 

Îți doresc să ai un 2020 exact așa cum ți l-ai proiectat, cum l-ai programat, cum ți-ai imaginat că trebuie să fie! 

Îți doresc să ai curajul să faci ceea ce sufletul tău știe că are de făcut, dar mintea îl oprește din prea multă rațiune, bun simț, și frica de a nu-i deranja pe cei importanți ție.

Și toate astea pentru a fi persoana pe care Universul o merită, după ce a investit atâta încredere, și ți-a scos în cale atâtea oportunități, situații și persoane pentru a deveni... altfel... mai bun, mai conștient, mai conștiincios.

Să ai parte de multă înțelepciune și mult discernământ pentru a putea alege realul de imaginar, adevărul de ispită, acel adevăr croit după meritele tale.

Încearcă să găsești fericirea și încântarea fiecărui moment, chiar dacă acestea nu se supun unui standard poetic, sau al tău personal. 

În fond, ce ai „emanat” până acum este ceea ce ai. 

Eşti efectul istoriei de până acum. Eşti propria ta creaţie!

Ești mulțumit? Mergi mai departe. Nu ești mulțumit? E momentul să faci și altceva decât să te plângi...

Îți doresc ca fiecare zi să fie bogată în lumină, iubire și sănătate.

Un 2020 așa cum ți-l dorești și cum ți-l croiești!

LA MULȚI ANI, 2020!!!

Mulțumesc că ai călcat pragul blogului meu.

Te aștept cu mult drag și la anul.

Binețe, dragă OM înțelept!

dr. Edith Kadar 

Arad, 31 decembrie 2019

 *     *     *    *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2019/12/cum-te-vezi-in-2020.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

OMULE, FII FERICIT TOT TIMPUL, NU DOAR DE SĂRBĂTORI!

Bine te-am găsit dragă Om, binețe îți dau!

Suntem într-o perioadă a anului în care ne odihnim, ne bucurăm, sărbătorim, dar, mai ales, facem bilanțuri: cum a fost anul, cum și cât m-a ajutat, sau dacă m-am schimbat față de anul trecut sau nu.

Este o perioadă în care ne urăm unul altuia sărbători fericite, și uităm să ne urăm să fim fericiți noi, indiferent de sărbătoare.

Degeaba sunt sărbătorile fericite și pline de lumină și iubire dacă noi, în interiorul nostru, suntem neliniștiți, plini de frici, de ranchiună și de intoleranță. 

Degeaba ne luăm o pauză de 2 zile de la lupta cu viața, dacă după aceea revenim la stilul de viață care ne consumă și ne îmbolnăvește.

Sărbătorile sunt în noi, în interiorul nostru; iar dacă acolo e haos, e agitație și neliniște, nicio sărbătoare exterioară nu ne va face mai buni, mai toleranți și mai iubitori cu ceilalți, dar mai ales cu noi înșine. 

Dragă Om, aș vrea să îți spun că nicio sărbătoare - nici Crăciunul, nici Paștele, nici Anul Nou - nu ne va schimba și nu ne va transforma în variante pline de liniște, pace și armonie. Asta este munca noastră de fiecare zi, din fiecare moment. Iar atunci când lucrăm cu noi înșine, când suntem atenți la noi și nu la alții, când înțelegem că tot ceea ce nu ne place la alții este nerezolvat în noi, când ne vom opri să îi condiționăm pe ceilalți și ne apucăm să corectăm în noi ceea ce vedem în afară, abia atunci vom înțelege că viața este o sărbătoare continuă și nu doar în câteva zile anunțate și celebrate. 

De ce te mulțumești cu puțin când poți avea totul, în permanență?

Dragă Om, îți mulțumesc că m-ai ajutat să devin o variantă mai bună a mea prin oglinzile pe care mi le-ai ținut. Tot ceea ce nu mi-a plăcut la tine am căutat în mine, și am lucrat la acel lucru.  Dacă ți-am răspuns, iar mesajul meu nu ți-a fost pe plac, mă bucur. Sper că ai căutat în tine ce ți-am oglindit, și că ai corectat. 

Îți mulțumesc pentru aprecieri, și îți mulțumesc pentru critici, chiar dacă le-ai făcut pe la spate, le-ai spus altora și nu mie direct. Fii înțelept și corectează la tine ce nu-ți place la mine. Sau... rămâi acolo unde ești, nu fă nicio schimbare, umple internetul de mesaje goale de trăire, lipsite de originalitate, postează-ți bradul și mâncarea, iar după sărbători revino la stilul tău consacrat de viață.

Îți doresc să ai curajul de a te descoperi așa cum ești, de a te accepta ca ființă unică, și nu ca unul dintre cei mulți.

Îți doresc să te sărbătorești pe tine în fiecare zi, și nu doar cu ocazii speciale. 

Crăciunul este momentul de reamintire al Christului interior, acea energie pe care o primim de la Esență, de la Creator, de la Dumnezeu. 

Îți doresc să vezi dincolo de corpul tău fizic și de mintea care te minte și care te menține în iluzie. 

Îți doresc să vezi Lumina din tine care te menține în miracolul numit Viață.

Îți doresc să ai curajul de a face tot ceea ce te împlinește și îți aduce Pacea în suflet.

Dragă Om, dacă tu nu ești ceea ce urezi se sărbători, înseamnă că doar spui vorbe în care nu crezi; pentru că, de fapt, nu crezi în tine. 

Onorează în fiecare moment divinul din tine, pentru că aceea este esența ta, care nu pleacă nicăieri, și care te umple indiferent dacă e sărbătoare anunțată sau nu.

Dumnezeu nu poate pleca din tine, decât dacă îl scoți tu afară prin ură, ranchiună, încrâncenare, intoleranță, bârfă și comentarii nesfârșite la adresa celorlalți. Chiar nu realizezi că atât timp cât te ocupi doar de cei din afara ta, te neglijezi total pe tine? Unde ți-e iubirea de sine?

„Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Dacă tu nu te iubești, cum îi poți iubi pe ceilalți?

Dragă Om, fii ceea ce e menit pentru tine să fii, asumă-te și fii atent doar la tine; corectează în tine ce nu-ți place la alții, iar astfel vei deveni o variantă mai bună a ta zi de zi. Iar acesta e un motiv de sărbătoare continuă.

Dragă Om, îți urez să fii Lumina care te însuflețește în fiecare moment, iar asta înseamnă o Sărbătoare continuă.

Doar FII!

P.S. Ai aici și varianta video a scrisorii mele către tine. 

Edith Kadar 

Arad, 25 decembrie 2019

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2019/12/omule-fii-fericit-tot-timpul-nu-doar-de.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, MOMENTUL RENAȘTERII DIN PROPRIA CENUȘĂ

Cu toții știm cât de importante sunt sărbătorile de iarnă pentru noi, pentru sufletul nostru. 

Dar, înainte de a intra în febra Crăciunului, există un moment special din an despre care se vorbește prea puțin și căruia i s-a uitat importanța acum, în epoca modernă, super-comercializată. 

Binețe, dragă cititor!

Te invit să povestim despre o sărbătoare uitată și ignorată, dar care a fost foarte importantă de-a lungul timpului, considerată unul din cele mai de seamă repere ale anului calendaristic: SOLSTIȚIUL DE IARNĂ.

Te invit să îți iei o cană de ceai cald, și să vii să povestim puțin spre reamintire. 

Pornește și muzica pentru a-ți fi alături.

În această perioadă din an când toată lumea așteaptă cu înfrigurare (la propriu sau la figurat) sărbătorile de iarnă, un moment important trece tăcut prin viața noastră, „sufocat” de gălăgia și frenezia cumpărăturilor.

Începând cu data de 22 decembrie (21 decembrie în alți ani), intrăm în sezonul iernii.

Chiar dacă oficial iarna începe la 1 decembrie, în mod tradițional sezonul rece debutează odată cu Solstițiul de iarnă, un fenomen astrologic ce marchează cea mai scurtă zi-lumină și cea mai lungă noapte din an. 

Iar asta înseamnă că, după câteva zile de stagnare în aceleași coordonate, zilele vor începe să crească încetul cu încetul, iar nopțile să scadă până la Echinocțiul de primăvară (20 martie), când ziua și noaptea vor fi egale, și culminând cu Solstițiul de vară din 21 iunie, când avem cea mai scurtă noapte și cea mai lungă zi.

În emisfera sudică lucrurile se petrec invers, ceea ce înseamnă că acolo 21 sau 22 decembrie marchează Solstițiul de vară.

Solstițiul de iarnă a avut și are un rol important în diferitele culturi ale lumii, și se crede că a fost celebrat încă din perioada neolitică, monumentul de la Stonehenge stând încă mărturie felului în care evenimentele astrologice erau folosite în diferitele domenii ale vieții.

Momentul Solstițiului coincide cu mari sărbători ale diferitelor popoare de-a lungul timpului.

Nașterea copilului salvator, de origini divine, în preajma Solstițiului de iarnă este una dintre credințele spirituale cel mai des întâlnită de-a lungul istoriei.

Nașterea lui Horus la egipteni, a lui Mitras în Persia, lui Alban Arthan la druizi sau a lui Iisus la creștini sunt doar câteva exemple care arată că oamenii separați de spațiu și de timp au înțeles un principiu universal ce nu și-a pierdut importanța de-a lungul istoriei, și care a rămas adânc încastrat în memoria genetică a umanității.

Celebrările ce au loc în această perioadă au semnificația tainică a transformării - în spirit și suflet - la care poate avea acces oricine este hotărât să renunțe la vechi, la învechitul din el/ea, la demodat, la inutil, la lupta cu morile de vânt, pentru a putea, apoi, îmbrăca haina noului, a reînnoirii, a renașterii, a schimbării din temelii, a transformării totale.

Pentru a exista și a se manifesta, orice ființă, lucru sau stare trebuie, mai întâi, să fie creată, să se nască.

Solstițiul de iarnă este celebrarea renașterii spiritului fiecăruia dintre noi, a soarelui lăuntric, a Cristului, în conștiința fiecărei persoane în procesul de trezire spirituală.

Simbolul este copilul, Soarele iernii, aflat acum la intensitate minimă, ce crește și devine din ce în ce mai puternic, ajungând la forța sa maximă cu ocazia Solstițiului de vară din 21 sau 22 iunie.

Tot așa, la nivel spiritual, fiecare om are posibilitatea și capacitatea de a crește din întunericul și frigul iernii în lumina puternică, forța și căldura verii sufletului.

Soarele ce răsare în cea mai scurtă și întunecată zi a anului poate fi comparat cu nașterea luminii din întunericul și haosul creației, pentru a ne fi un exemplu permanent și o călăuză pe drumul căutării și regăsirii de noi înșine în complicatul labirint numit simplu VIAȚĂ.

Indiferent de interpretările date de popoarele lumii, Solstițiul de iarnă marchează sfârșitul perioadei de scădere, de descompunere, de moarte aparentă a naturii și începutul unui nou ciclu de viață marcat prin renaștere, regenerare, reînnoire.

SOLSTIȚIU, în latină, înseamnă oprirea Soarelui, ceea ce arată capătul de drum al înclinației axului Pământului: la Solstițiul de iarnă suntem departe de astrul zilei, iar la Solstițiul de vară suntem aproape, în emisfera nordică. 

Și pentru că suntem parte importantă a naturii, Solstițiul de iarnă are un impact deosebit și asupra sănătății noastre fizice, psihice, emoționale și spirituale.

Dacă până acum, în ultimele săptămâni, am funcționat pe rezervele-rezervelor energetice ale corpului, având o stare de moleșeală, deficit de vitalitate și lipsă de chef de viață, începând cu momentul Solstițiului și odată cu creșterea zilei vom începe să ne recăpătăm forța vitală și să ne clarificăm mintea încețoșată.

Ciclul anual afectează și corpul uman deoarece suntem compuși din aceleași elemente ca și restul naturii.

Descreșterea vitalității ne-a făcut mai lenți, dornici să dormim mai mult, să ne conservăm energia, ne-a îndemnat la introspecție și la căutarea liniștii.

Odată cu sfârșitul de an începem să ieșim din „bârlog”, din hibernare.

Starea de bine începe să se facă simțită cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a Crăciunului și revelionului, pe seama cărora punem veselia, uitând de punctul tacit marcat pe 22 decembrie.

De aceea putem afirma că Solstițiul de iarnă este momentul anual al renașterii noastre, ca a păsării Phoenix din propria cenușă.

Momentul Solstițiului de iarnă marchează și trecerea Soarelui din zodia Săgetătorului (guvernată de Jupiter, sau marele Zeus) în cea a Capricornului, guvernată de Saturn, sau Cronos, planeta care dă lecțiile de viață.

La ora actuală, Saturn se află chiar acasă, în Capricorn, alături de fiii lui, Jupiter sau Zeus și Pluto sau Hades.
Capricornul este, deci, despre reguli și regulamente, despre principii și respect; despre corectitudine și dreptate. De aceea, lecțiile lui Saturn sunt considerate dure de către cei obișnuiți să observe doar bârna din ochiul celuilalt, să arate cu degetul spre alții acuzându-i, în timp ce ei pozează în victime nevinovate, inocente, care nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.

Solstițiul de iarnă marchează un capăt de drum, și un nou început, pe alt drum, cu alte configurații și setări. Asta doar în cazul în care fiecare om lucrează la propria renaștere și transformare, și folosește această perioadă pentru a lucra cu sine.
Dacă aștepți ca alții să facă pentru tine ceva, alții să fie responsabili pentru fericirea și echilibrul tău, această perioadă din an este doar una normală, banală, fără semnificații.

În plus, nicio sărbătoare, niciun eveniment astrologic nu aduce schimbări. Acestea sunt doar niște uși ale providenței care se deschid în anumite momente; sunt ca niște șanse pe care le primim pentru a ne ajuta în creșterea personală și spirituală. Dar noi trebuie să trecem prin aceste portaluri.

Solstițiul de iarnă vine și subliniază importanța următoarei perioade în care Saturn va face dreptate acolo unde ea a fost ignorată: FĂ-ȚI ORDINE ÎN VIAȚĂ, NU MAI AȘTEPTA CA ALȚII SĂ ÎȚI REZOLVE PROBLEMELE. ASUMĂ-ȚI RESPONSABILITATEA ȘI ÎNȚELEGE CONSECINȚELE VIITOARE ALE FAPTELOR TALE!

Saturn răspunde de oasele corpului, de articulații, iar Capricornul guvernează genunchii.

Nu te lăsa îngenuncheat de oameni, de situații, de emoții; nu te lăsa copleșit de probleme, ci găsește soluții, cu curaj. Altfel, vei fi avertizat(ă) prin dureri mari articulare (în special la genunchi), osteoporoză, anemii, leucemii, mielom multiplu, hernie de disc, spondilită și spondiloză.

Folosește această perioadă pentru a trage linii și a face evaluări sincere ale vieții tale de până acum, și nu-ți irosi bruma de energie care ți-a mai rămas pentru lucruri de moment, inutile viitorului tău apropiat sau îndepărtat.

Bea multe lichide pentru a te hidrata și consumă multe fructe pentru a-ți lua vitaminele și mineralele foarte importante în această perioadă cu lumină solară puțină.

Dormi suficient pentru a permite corpului să se regenereze fără probleme.

Evită consumul de băuturi și de alimente grele; și organele tale sunt în renovare, deci nu le suprasolicita.

Dar, cel mai important, folosește această perioadă pentru a te reconecta la energiile universale și a te regăsi pe tine, copilul pierdut și regăsit printr-o nouă șansă a vieții.

Îți doresc un Solstițiu plin de înțelepciune!

Binețe, dragă Om înțelept!

Edith Kadar 

Arad, 21 decembrie 2019

 *     *     *     *     *     *    * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2019/12/solstitiul-de-iarna-momentul-renasterii.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

CE ESTE SPIRITUL SĂRBĂTORILOR?

Se vorbește despre SPIRITUL SĂRBĂTORILOR. 

Este o stare care ne cuprinde în perioada de sărbători importante, în special Paștele și Crăciunul. 

Dar, te-ai întrebat vreodată de ce se numește așa, și ce rol are în trăirea noastră?

Desigur, îmi vei spune că are un rol important pentru viața și sufletele noastre, deci e normal să fim cuprinși de spiritul sărbătorilor. Da, așa este. Dar am o întrebare: de ce această stare ne cuprinde doar atunci când știm că urmează o zi foarte importantă? 

Da, se poate spune că fiecare zi e sărbătoare, deci fiecare zi ar trebui să fie plină de Spirit, nu-i așa?

Și totuși, fă un pas în spate de la ceea ce știi pentru că ți s-a spus și ți s-a inoculat. 

Urmărește detașat viața de zi cu zi și observă; în această perioadă lumea este cuprinsă de o efervescență clară, de o agitație dată de pregătiri pentru cele 2 mari sărbători ale iernii: Crăciunul și Revelionul. 

Oamenii se lasă cuprinși de spiritul sărbătorilor încă din octombrie-noiembrie. Își fac planuri, fac cumpărături, fac curat, împodobesc, și vorbesc cu atât mai mult despre sărbători cu cât ele se apropie. 

Ce face sărbătorile atât de speciale? Adică, gândește-te, dacă nu ai avea calendar și nu ai ști de la radio, televizor sau ceilalți oameni că urmează sărbătorile, ai ști doar că sunt niște zile obișnuite. 

De ce avem nevoie să ne pregătim de sărbători adoptând această stare de spirit?

Pentru că tot ceea ce facem, facem în afară, în exterior, declarativ, declamativ.

Pentru că, în loc să ne ocupăm de interior, împodobim exteriorul.

În loc să ne curățăm prin post, curățăm în casă, uitând că acasă e, de fapt, în suflet. 

Atârnăm globuri strălucitoare în pomul de iarnă, căruia i-au trebuit mulți ani să crească doar pentru a fi tăiați, decorați pentru câteva săptămâni, și apoi aruncați.

Ce este în afară este și înăuntrul nostru. 

Ne apucăm de câte un lucru, îl facem un timp, apoi renunțăm la el pentru că ne-am plictisit să așteptăm schimbarea pe care ne-o poate aduce. Și tăiem, astfel, orice trăire, speranță sau credință  care a răsărit și a crescut în noi, spunând că nu are niciun rost, după ce, la început, am fost entuziasmați; ca podoabele din pom. Și renunțăm, pe rând, la vise, așa cum renunțăm la brad.

Simbolic, bradul reprezintă sufletul nostru; sau Spiritul nostru. Știi tu, acea esență care ne însuflețește, care ne face să simțim magia vieții, bucuria, iubirea, încântarea, pacea, armonia. 

De câte ori când renunțăm la visele noastre, când ne punem piedici, când găsim scuze și nu soluții, renunțăm la o parte din noi, renunțăm încetul cu încetul la „globurile” ce reprezintă lumina și bucuria în viață. Și așa, dăm la o parte părți din suflet, iar golurile rămase le umplem cu lucruri exterioare.

În lipsa trăirii interioare, se creează trăiri în afară stimulate de chestii strălucitoare: beteală, luminițe, globuri (de Crăciun), sau ouă roșii de Paști. 

Cu cât renunțăm mai mult la noi, cu atât vom avea nevoie de mai multe lucruri exterioare.

Când renunțăm la liniștea cunoașterii de sine, vom primi gălăgia urărilor goale de trăire.

Cu cât ne vorbim nouă mai puțin, cu atât vom spune altora mai multe vorbe din care lipsim.

Când vedem viața ca pe o luptă, ca pe o provocare la supraviețuire, nu mai suntem în contact cu sufletul nostru, cu esența divină; cu Spiritul.

Iar când Spiritul omului a fost înlocuit cu iubirea de obiecte, se anulează trăirea în conștiență și în conștiință. 

Un om anesteziat are nevoie de resuscitare, de trezire; de o infuzie de trăire, o perfuzie de iubire și o transfuzie de viață. 

Iar în apropierea sărbătorilor anunțate, oamenii se adună - la propriu și la figurat - și se conectează unul la celălalt, dar și la energia dinaintea acelor zile. Iar așa, prin efervescența trăirii și a pregătirilor, se creează reconectarea la ei înșiși, la spiritul lor, prin SPIRITUL SĂRBĂTORILOR.

Este extraordinar că ne reconectăm la noi înșine cu ocazia sărbătorilor, dar este de neînțeles de ce o facem doar atunci, iar după aceea revenim la rutină, plictiseală; ne „dezbrăcăm” de iubire, renunțăm la bucurie, ne dezgolim de compasiune și înțelegere. Cam ca brazii de Crăciun. 

Dacă ne-am iubi pe noi înșine, am rămâne conectați într-una la sufletul nostru, la spirit. Iar atunci, fiecare zi ar fi o sărbătoare, iar noi am trăi, am respira, am vedea, am auzi și mirosi în permanență SPIRITUL SĂRBĂTORILOR. 

SĂRBĂTORI PLINE DE SPIRIT ÎN FIECARE ZI!

Binețe, dragă Om!

Edith Kadar

Arad, 16 decembrie 2019

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2019/12/ce-este-spiritul-sarbatorilor.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

LUNA PLINĂ A ELIBERĂRII DIN MINCIUNĂ ȘI ILUZIE

Azi e o zi cu semnificații speciale, care aduce oportunități de schimbare în interiorul nostru.

Este 12.12. 2019.

2019 = 2+0+1+9=12.

Deci e 12.12.12

La ora 07.12 (din nou 12!), ora României, are loc fenomenul de Lună plină în Gemeni.

Luna plină înseamnă că cei doi aștrii: al zilei -Soarele- și al nopții -Luna, se află în opoziție, din punct de vedere astrologic. 

Astronomic, pe cer, atunci când e senin, se vede Luna plină, rotundă, pentru că Luna se află între Soare și Pământ, de aceea o vedem în totalitate. 

La Luna Nouă, peste 2 săptămâni, Regina nopții nu se vede deoarece Pământul se află între ea și Soare, și blochează lumina. 

Dacă la ora actuală Soarele se află în zodia SĂGETĂTORULUI, Luna este în zodia opusă, în GEMENI. 

De aceea, momentul de Lună plină este în GEMENI. 

Luna plină aduce oportunități de curățare a emoțiilor și trăirilor vechi, din trecut, pentru a face loc bucuriei și Iubirii în viața noastră, a fiecăruia. 

Pe Lună plină facem curățenie interioară, iar pe Luna nouă ne punem intenții și ne facem planuri. 

Luna Plină are loc, așa cum am spus, în GEMENI, o zodie guvernată de Mercur (sau Hermes, la greci), zeul comunicării și al comerțului, în timp ce Soarele se află în SĂGETĂTOR, zodia guvernată de Jupiter, marele Zeus, zeul înțelepciunii, al justiției divine și al spiritualității. 

Cu alte cuvinte, momentul de Lună Plină creează oportunitatea de a scoate la suprafață cuvinte vechi, nerostite, secrete pe care le-am ținut ascunse ani buni, și ne îndeamnă să nu ne mai mințim pe noi înșine.

Adică, să scoatem leopardul de după gard :D 

De prea puține ori spunem adevărul, de cele mai multe ori rostim vorbe corecte, ca să nu supărăm pe alții, chiar dacă asta ne va supăra pe noi. 

Educația ne-a învățat să nu recunoaștem că suntem nefericiți, că avem probleme mari, că relațiile - indiferent de natura lor - s-au terminat demult, dar nu ne despărțim pentru că nu e frumos și... „ce-o să zică lumea?!”

Luna Plină din 12. 12, ora 07.12, este ultima din acest an, și încheie un ciclu de 12 luni, un an.

Este momentul să facem o evaluare a ceea ce a fost, să facem curățenie, pentru a face loc la ceea ce va urma. Nimeni nu va veni să facă curățenie în viața noastră, pentru că e treaba noastră. Și cum facem parte dintr-un Univers, dacă nu curățăm, va curăța el, Universul tot ceea ce e vechi, murdar și stagnant în viața noastră. 

Degeaba vom plânge după aceea, dacă noi am refuzat într-una oportunitățile oferite de Luna Plină. 

Acum este momentul de a spune cuvintele potrivite, acelea pe care le amânăm de mult timp. Dacă avem relații care ne fac să ne irosim, să le încheiem; dacă vrem să terminăm un capitol important din viață, acum e momentul.

Frica de a spune ce avem de spus poate aduce, în această perioadă, probleme respiratorii, începând de la sinusite, la bronșite, laringite, pneumonii, pleurezii, sau agravarea unor boli respiratorii vechi. 

De ce? Deoarece în spatele bolilor fizice stau emoții nerecunoscute, neprocesate, care stagnează la nivel de suflet.

Sufletul este reprezentat, simbolic, de aparatul respirator, și se află sub guvernarea lui Mercur, patronul Gemenilor, zodia în care se află, azi, Luna în plinătatea ei. 

Soarele în Săgetător semnifică Lumina în Spirit, în Conștiință - apropo de spiritul sărbătorilor de iarnă.

Eliberarea de minciună și de iluzie este una dintre conceptele cele mai „vânate”, dar mai greu de pus în practică. Ne place să spunem că iubim adevărul, dar asta nu înseamnă sinceritate. 

În această perioadă vor ieși la suprafață minciuni și trădări în relațiile de orice fel. Nu pentru că nu s-ar fi știut, tacit, despre ele, ci pentru că au fost trecute cu vederea, „înghițite” cu zâmbetul pe buze. 

Jupiter, guvernatorul Săgetătorului, răspunde de zona șoldurilor, dar și de ficat, „bucătăria” organismului.

Cu alte cuvinte, putem asista la crize de colecist (fiere), cauzate de furia că nu putem face, odată, curat în relațiile noastre, dar și la agravarea simptomelor articulației șoldurilor (coxartroză), și a coloanei lombare. 

Luna plină în Gemeni este despre comunicare sinceră, despre spovedanie, despre discuția directă cu divinitatea din noi.

Momentul de Lună plină în Gemeni are loc într-o zi specială numerologic: 12.12.2019; adică 12.12.12, ora 07.12.

Secvența 12 se repetă de 4 ori, și este, deci, foarte puternică. 

12 luni are anul, 12 apostoli a avut Iisus, 12 cavaleri ai mesei rotunde, 12 semne zodiacale (indiferent de zodiac).

12 este cifra comuniunii noastre cu Dumnezeu, cu divinul din noi, cu acea conștiință înaltă care se află în noi, dar de care ne simțim nedemni.

Astăzi este joi, adică ziua lui Jupiter (deloc întâmplător), adică a guvernatorului zodiei Săgetător, unde se află, acum, Soarele.

În unele părți ale planetei, în funcție de fusul orar, momentul de Lună plină a avut lor pe 11 decembrie, adică miercuri, ziua lui Mercur - guvernatorul Gemenilor, unde e acum Luna plină.

Ziua de 12.12.12 înseamnă și 3.3.3 (1+2).

3 este cifra trinității: minte-inimă-suflet, sau minte-creier-corp, sau Tată-Fiu-Duh Sfânt.

Iar 3+3+3=9, cifra ce încheie un ciclu de evoluție, cifra sacrificiului, a transformării, a renașterii din propria cenușă, ca pasărea Phoenix.

Ca o concluzie, Luna Plină în Gemeni, din 12. 12. 2019, ora 07.12 (ora României), aduce șansa ieșirii din minciună, a iertării de sine, a comunicării sincere, din inimă, a ceea ce simțim cu adevărat. Aduce oportunități de a face curat pentru a primi Lumina divină, Christosul care se naște de Crăciun.

Până ce nu ne eliberăm de balastul emoțional, nu vom putea aprecia bucuria, lumina și Iubirea.

Ultima Lună plină din an se mai numește și Luna Rece, nume dat de indienii americani, și precede un alt moment important: SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, care va avea loc la 22 decembrie, si va fi ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din an. Dar, despre asta la timpul potrivit.

Nu uita: oportunitățile bat la ușă, și nu-ți vor intra în viață dacă nu deschizi și nu faci loc.

Și nicio configurație astrală nu îți va rezolva viața; va fi doar un portal în care tu va trebui să pășești. Nimeni nu va putea face treaba în locul tău. Nici măcar Luna plină în Gemeni!

O zi și o perioadă plină de înțelepciune îți doresc, Om asumat!

Edith Kadar 

Arad, 12.12.2019 (adică 12.12.12)

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2019/12/luna-plina-eliberarii-din-minciuna-si.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

Numele NICOLAE - semnificație și menire

Binețe, dragă Om!

Primul pas în a te cunoaște pe tine și a afla care este rolul tău în această viață este să știi care este semnificația  numelui pe care l-ai primit la naștere.

Astăzi vom vorbi despre NICOLAE.

Indiferent dacă te numești Nicolae, Nicoleta, Nicu, sau derivate de-ale lui, sau dacă cunoști persoane botezate astfel, știi care este semnificația acestui nume?

Nu uita să pornești și muzica pentru a-ți fi însoțitor pe calea gândurilor și a rândurilor.

Numele NICOLAE derivă de la grecescul NIKOLAOS, și înseamnă „victoria omului”.

Persoana care primește acest nume, sau un derivat de-al lui, este menită să fie un exemplu de tenacitate, perseverență, hotărâre și dârzenie în fața încercărilor vieții. 

Dincolo de evidența semnificației, „victoria omului” nu se referă la câștigarea vreunei bătălii cu un alt semen. Aceasta ar fi semnificația numelui pentru aceia care sunt preocupați să demonstreze că sunt mai buni ca alții; ceea ce reprezintă o luptă a ego-ului, în care se războiesc orgoliul, mândria și vanitatea.

A obține victoria asupra altcuiva, a putea să te mândrești cu superioritatea ta aparentă, nu poate decât să hrănească nivelul inferior al conștiinței umane: fizicul și emoționalul.

Sfântul Nicolae a fost un om cu un caracter extraordinar, ce a apărat drepturile oamenilor, a ocrotit copiii și marinarii. A ajuns episcop ortodox, și a participat la renumitul Conciliu din Niceea, din anul 325, când s-au trasat clar liniile directoare ale religiei. 

Cu acea ocazie, Arie, un preot creștin din Alexandria, a susținut că Iisus a fost doar un om cu puteri supranaturale, nu fiu al lui Dumnezeu, cum a susținut Sf. Nicolae. Se spune că acesta din urmă a fost atât de hotărât în a apăra divinitatea lui Iisus, încât l-a pălmuit pe Arie în plin sinod. De aici se trage simbolistica nuielușei care se face cadou în ziua de 6 decembrie celor care au uitat de credință, de dumnezeire, și își arogă puteri ce nu au vreo legătură cu sursa divină.

Datorită faptelor sale, sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul celor slabi, al celor nedreptățiți, al copiilor.

Cei care primesc la naștere numele NICOLAE, sau vreun derivat, au menirea de a rămâne în lumina adevărului divin, și de a fi o voce ce se ridică împotriva nedreptății.

Desigur, prea puțini dintre cei ce își sărbătoresc onomastica în ziua de 6 decembrie țin cont de semnificația și de vibrația pe care o aduce acest nume în viața lor. Cu cât un Nicolae este mai departe de menirea lui, cu atât bolile sale sunt mai multe și mai grave, pentru a i se atrage atenția că se află departe de drumul său.

În mod simbolic, NICOLAE semnifică lupta omului cu el însuși, cu slăbiciunile, mândria și orgoliul, pentru a ajunge să le conștientizeze, să le corecteze (nuiaua simbolică), pentru a curăți tot ce poate împiedica manifestarea luminii divine pe care fiecare le poate manifesta în pașii prin viață (darurile puse în cizmulițe).

Dragă NICOLAE, NICOLETA, NICU, NICO, NICULINA, MIKLOS, MIKI, NICOLA, COLIN, etc., îți urez să ai înțelepciunea de a discerne dreptatea de nedreptate, forța de a alege adevărul, și grația de a manifesta lumina lui Dumnezeu în fiecare moment al vieții, pentru a-i călăuzi pe cei nedreptățiți. 

LA MULȚI ANI, PLINI DE LUMINĂ, dragă NICOLAE!

dr. Edith Kadar 

Arad, 06 decembrie, 2017

 *     *     *     *     *     *     * 

Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

(https://vibratiavindecarii.blogspot.com/2017/12/numele-nicolae-semnificatie-si-menire.html)

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.