joi, 30 martie 2017

ARTA AMÂNĂRII DE SINE

Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. 
Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împreună cu noi. 

Sunt răspunzătoare pentru ceea ce scriu, dar nu răspund pentru ceea ce crezi tu că ai înțeles 

 *     *     *     *     *     *     * 



Ai observat cum, în graba de a ajunge cât mai repede la destinațiile pe care ți le-ai propus în viață, nu mai observi situațiile, persoanele, șansele pe care viața ți le scoate în cale ca oportunități de schimbare și de evoluție?

Tot ce iese din calculul făcut cu rigurozitate despre ce, cât, când și cum ar trebui să arate viața pe care o „vânezi”, este neobservat, este un „ceva” nesemnificativ. Dacă nu-ți slujește ție, planurilor mărețe pe care ți le-ai făcut legate de viitorul luminos, devii surd și orb la orice.

Un concediu petrecut în afara localității, județului sau a zonei unde locuiești este o pierdere de timp și bani, când ai de renovat locuința, de făcut curățenie generală la tine, apoi la părinți, apoi la socri, și la toate rudele care nu știu cum se face o treabă bună; data următoare îți folosești banii ca să-ți schimbi țevile, instalația electrică, gresia, mașina. 
Orice altceva decât să amâni o treabă care îți stă pe cap sau, Doamne ferește, să te odihnești!
„M-oi odihni la pensie, atunci o să am timp!”, îți spui cu toată înțelepciunea de care (crezi că) dispui în acel moment.

Ajungi să găsești atâtea scuze pentru a nu te ocupa de tine, ajungi să folosești atâtea tertipuri și scuze încât devii, în timp, „artist” în amânarea de sine, de tine.

Doar că, vezi tu, înțelepciunea este singura parte deșteaptă din tine, atunci, pentru că ea e plecată în vacanță. Iar ceea ce interpretezi tu ca „înțelepciune” este, de fapt, mintea ta care a preluat, cu voia ta, controlul asupra vieții tale.

Pentru că dacă ai fi înțelept ai înțelege mesajele pe care ți le trimite subconștientul și nu le-ai mai răstălmăci. Acesta îți tot spune să te ocupi de tine, să investești în tine, nu în lucruri, nu în obiecte. 
Să „renovezi” la tine ce e învechit, să schimbi programele distructive și limitative ale vieții tale, să reînnoiești concepțiile și ideile care nu te mai ajută; să încerci să ții pasul cu tot ce e nou și te poate ajuta, și nu să ții cu încăpățânare de planurile rigide care te vor consuma și îți vor stoarce și ultima picătură de bucurie din viață.

Dar, în loc să-ți asculți sufletul și intuiția, îți asculți mintea care îți face traducere ad-hoc, adică pentru motivele pe care ea ți le șoptește și care o servesc pe ea: „Obiectele sunt mai importante! Ele îți oferă confort; ocupă-te de ele și îți va fi bine, în final!”

Vai de viața omului care nu ascultă mesajele sufletului, ci interpretările minții!



Binețe, dragă cititorule, și mulțumescu-ți de însoțire printre rânduri!

Și fă-mi, rogu-te, un favor: fă-ți timp pentru tine vreo 5 minute și ascultă muzica postată. Este pentru sufletul tău, nu pentru minte. 
Dacă vei găsi scuze, câștigă mintea. 
Dacă găsești soluții, îți iubești sufletul și ai mari șanse de regăsire.

Ce ai de pierdut? 
Mulțumesc, și dă-mi de veste!

 dr. Edith Kadar
Arad, 10 decembrie 2015

*     *     *     *     *     *     * 

 Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar. 

 Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației. 

 Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

6 comentarii:

  1. Sper ca mesajul acesta sa fie nu doar auzit ci si ASCULTAT. Pentru ca e mesajul sufletelor noastre care cer eliberare de sub jugul =trebuie sa fac= ca sa poate SA FIE.

    RăspundețiȘtergere
  2. Fantastic de placuta stare in timp ce ascultam muzica postata ! Referitor la text este foarte adevarat :) Multumesc frumos ! O seara excelenta !

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte frumos expusa fuga asta nebună după lucruri și ratarea de sine, pierderea șanselor de a afla mai multe detalii importante ce scapă atenției, în această goană absolut halucinantă după confort și comoditate.
    Însă...
    În ipostaza în care am ajuns acum, în acest moment, nu mai văd diferențe între inimă și cap, nu mai văd nicio diferență între sentimente și gânduri, nu mai văd nicio separare. Acțiunea e singura care contează, e singura inteligentă, iar aici mă refer la acțiunea conștientă, absolut fără dubii, luată din intuiția gândului celui mai rafinat care pornește din miezul ființei tale. Iar acolo ce e oare? Inocența...daaaaaa....

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumim pentru indemnul de a investi in sufletul nostru, pe care adesea il ignoram. Avantati in valtoarea treburilor care nu pot fi amanate, gasim cu greu ragaz si pentru noi. Poate ca stim ca ar fi benefic sa ne oprim putin, sa respiram cateva clipe doar pentru noi, sa ne ascultam corpul si sufletul, sa intelegem mai bine de ce gonim asa de noi, dar amanam iar si iar acest moment. Multumim pentru muzica aleasa care insoteste admirabil mesajele postate, care faciliteaza vibratia cu sufletul nostru.

    RăspundețiȘtergere
  5. la nivel cosmic viata dureaza o secunda....eu zic ca viata trebuie traita cu adevarat si palavrageala de pe internet e pur si simplu palavrageala inutila.

    RăspundețiȘtergere
  6. Dr.Kadar admir determinarea şi perseverenţa dvs...dar oamenii autentici, frumoşi sunt rari şi nu în mediul virtual populat majoritar de "infirmi emoţional" de "cerşetori" deghizaţi sub măştile fricii.Dăr
    ruiţi cu generozitate din timpul
    dumneavoastră, cui?

    RăspundețiȘtergere

1.- Toate drepturile de autor ale materialelor postate pe acest blog aparţin dr. Edith Kadar.
Orice articol poate fi distribuit cu condiția să se păstreze aspectul integral și un link vizibil spre pagina publicației.
Nici o schimbare în aspectul sau conținutul materialelor nu se poate face fără aprobarea autoarei.

2.- Comentariile anonime NU SE IAU ÎN CONSIDERARE începând din 09 decembrie 2013!!!
Nu te ascunde cu lașitate în spatele rândurilor anonime, ci asumă-ți responsabilitatea răspunsului pe care îl dai.
Tu ştii deja cu cine vorbeşti. Altfel eu aleg să nu îl iau în considerare.
Alege să nu fii un ANONIM în viaţă.

3.- Nu îmi trimite același mesaj de mai multe ori doar pentru că nu-l vezi publicat. Ele îmi vin pe mail și le public sau le răspund când pot. Dacă nu primești răspuns înseamnă că mi-ai pus o întrebare al cărei răspuns fie există deja, deci caută-l, fie este cuprins în material, deci caută-l. Nu sunt răspunzătoare că nu ai răbdare să citești.

Mulţumesc.