sâmbătă, 18 ianuarie 2014

Simplu...A FI...



Binețe. cititorule!
Ascultă muzica și ascultă-mi gândurile. Pot fi și ale tale.

Simplu...A FI...

Nu greutatea a ce nu este, ci apăsarea a ceea ce este mă face să oftez adânc.
Nu mi-e dor de ceva din trecutele timpuri, doar conștiența golului sufletesc din prezent mă face să am senzația că nu-mi ajunge aerul.
Este lipsa care mă împlinește.

Au dispărut regretele, respir cu ușurință.
Nu mai găsesc așteptări, închid ochii.
S-a dizolvat tristețea, inspir cu sete.
S-au anihilat fricile, expir în libertate.

Am în suflet o senzație de gol, dar nu din lipsa dureroasă, ci din absența care ușurează.
Lipsește nesiguranța, absentează frica, e gol de furie și pauză de tristețe.
E un moment de zero absolut, în care sunt doar eu în absența altcuiva sau a altceva.
Nimeni și nimic nu poate adăuga vreo tușă existenței mele, decât eu.
Eu sunt cea care creează lumea în care trăiesc, ceilalți doar subliniază plusurile sau minusurile, oglinzile a ceea ce sunt, ce pot să fiu, ce nu vreau să fiu.

E un moment de împlinire, de plinătate.
E un moment de...EU!

Mulțumesc!

Binețe. cititorule!

dr. Edith Kadar
Arad, 18 ianuarie 2014
  


miercuri, 15 ianuarie 2014

A TRĂI...TRĂIRE...



A trăi este o artă, iar trăirea vieții a ajuns să fie demnă de cei care se numesc...ARTIȘTI. Ai vieții, bineînțeles...
Tu crezi că trăiești, dar e posibil doar să supraviețuiești fiecărei zile...

Binețe cititorule!
Pornește, te rog, și muzica postată la sfârșitul materialului.

Nimeni nu ne învaţă cum ar trebui trăită viaţa. La naştere nu primim "instrucţiuni de utilizare optimă" a ei.